Sunt Daniela-Nicoleta Romaniuc, am 21 de ani și de jumătate de an am bucuria de a ajuta o grupă de creșă să facă primii pași timizi în lumea veselă a grădiniței. Le cultiv încrederea, dorința și curajul de a se implica activ în descoperirea lumii înconjurătoare, de a se exprima în modul lor propriu și de a se bucura pentru micile lor reușite.
Am absolvit Colegiul Pedagogic Vasile Lupu din Iași, specializarea învățători-educatoare, iar în prezent sunt studentă în anul II la Facultatea de Litere, specializarea Limba și Literatura română-germană. De-a lungul anilor de liceu am avut parte de numeroase ocazii de a fi voluntar și de a lucra cu tineri de toate vârstele, de a le cunoaște nevoile și dorințele. Pot spune că anii de liceu, orele de practică și voluntariatul m-au determinat să iubesc educația de la rădăcini, în profesia de educatoare. Educatoare pentru o grupă de creșă pot spune că înseamnă să fii mămă cu un sfert de normă. Un pui de om abia înălțat din mersul de-a bușilea pe propriile piciorușe vine la tine cu sfială la început, iar apoi devii una dintre cele mai onorate persoane din lume când îți zâmbește, te îmbrățișează, te lasă să-l hrănești, să-l îmbraci, se lasă chiar, boboc fiind, îndrumat de tine. Este fascinant cum îți acordă această încredere. Treptat execută sarcini mici pe care și le însușește cu maximă seriozitate, este dornic ca tu să vezi ceea ce a realizat și să îl admiri și să-l feliciți, iar el să râdă ștrengar și fericit. Vocația de educatoare o definesc prin răbdare, dragoste fără margini, calm, zâmbet frumos, creativitate, voce blândă și brațe călduroase și mereu pregătite pentru a oferi o îmbrățișare.
Consider că educația pe care o ofer preșcolarilor mei trebuie mereu împletită cu iubire, astfel le insuflu sentimentul de siguranță și dezvolt componentele lor afective și intelectuale.